Predica la Duminică a 17a după Rusalii, Evanghelia stăruinței în rugaciune, Matei 15, 21-28.
Iubiți credincioși!
Dumnezeu a pus in firea plantelor, a animalelor și a omului stăruința, perseverența cu care duc la bun sfârșit sarcina pe care le-a dat-o Dumnezeu. Stăruința in bine este o virtute pe care oricine o recomanda pentru a dobandi mai multă frumusețe, înțelepciune și bogatie trupească și sufletească. Dictonul latin “Repetitia mater studiorum est”, arată perseverența și ambiția cu care se motivează elevii pentru a ajunge mari și înțelepți prin studiu.
La fel și in cultivarea sufletului cu virtuti, omul stăruie în ascultare, credința și rugaciune pentru a urca pe calea sfințeniei care duce la Dumnezeu.
Evanghelia femeii canaaneience ne învață această stăruință în credința și rugaciune pentru a dobândi sănătatea fiicei sale.
Iisus a intrat in ținutul Tirului și al Sidonului, la oameni pagani și a fost întâmpinat de această femeie care striga, zicand: ” Miluieste-ma, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de un diavol, Matei 17-22. Diavolul era stăpânul acelor oameni pagani, care îi slujeau prin inchinarea la zei, prin patimi și pofte distrugătoare de trup. Iisus se face că nu o aude cu scopul de a arată stăruință femeii în credința și în rugaciune. Iar femeia a început să strige și mai tare, încât ucenicii au intervenit la Iisus rugandu-L: “Libereaz-o caci striga în urma noastră” Matei 15-23.
Iisus le spune Apostolilor că este trimis doar către oile pierdute ale casei lui Israel, Matei 15-24, voind să încerce pe Apostoli dacă se cade sau nu să ajute o femeie păgână, pe de o parte iar pe de altă sa-i învețe pe Apostoli că și printre păgâni sunt oameni cu credința care îi întrec pe evrei.
Apostolii nu zic nimic dar femeia ajungând la Iisus îi cere:” Doamne ajuta-ma! Fiica chinuită de diavol era o suferință purtată și de mama, la fel cum intr-o familie unită bucuriile si necazurile sunt împărtășite unii altora.
Iisus se face că nu poate să o ajute din cauza religiei iudaice care îi consideră pe păgâni câini, blestemati de care trebuiau să se ferească. De aceea îi zice: ” Nu este bine sa iei pâinea fiilor și s-o arunci cainilor”, Matei 15-26. Femeia da dovada de multă smerenie și răbdare înțelegând această interdicție a legii lui Moise care îi oprea pe evrei sa-i ajute pe pagani. De aceea, cu răbdare îi raspunde: ” Da, Doamne dar și câinii mănâncă din firimiturile care cad la masa stăpânilor lor”, Matei 15-27. Femeia se recunoaste păcătoasă, păgână si că nu merită să primească vreo binefacere sau ajutor de la evrei sau de la Iisus dar are credința că Iisus este Dumnezeu și poate depasi această barieră dintre evrei și pagani a legii ebraice. Ea cere o firimitura, o mică binefacere de la Iisus în comparație cu evreii carora Iisus le-a vindecat multi bolnavi și unde a făcut multe minuni.
Iisus arătând credința, stăruință și răbdarea femeii îi raspunde: ” O femeie, mare este credința ta; fie tie după cum voiesti. Si s-a tamaduit fiica ei în ceasul acela”, Matei 15-28.
Iubiți credincioși!
Să învățăm din minunea vindecării fiicei femeii canaaneience ca:
1. Religia nu îi desparte pe oameni, ci fiecare om este aproapele nostru și pe care suntem datori sa- l ajutam;
2. Virtutea răbdării, a credinței, a modestiei și a staruintei se gasesc și la alte popoare pagane nu numai la creștini. De aceea, Dumnezeu îi iubeste si îi ajuta și pe acei oameni necrestini.
3. Credința și rugăciunea mamei au adus vindecarea fiicei sale bolnave; Dumnezeu asculta rugăciunile celor credincioși și da vindecare celor necredinciosi.
Să ne rugăm unii pentru altii că Dumnezeu să ne dăruiască sanatate și viața veșnică pentru rugăciunile tuturor, Amin.
Preot Popescu Iulian.
